Cenusareasa

Povesti, minunate povesti, astazi ce ne mai istorisesti !
Cenusareasa, acea fetita frumoasa oropsita atat de catre mama vitrega cat si de cele doua surori vitrege ale ei. Cenusareasa isi dorea nespus sa ajunga si ea la balul dat de fiul regelui. Incepe sa planga dupa pregatirea si plecarea la petrecere a surorilor si a mamei. Zana-nasa apare la dorintele fetei, si cu bagheta magica transforma dovleacul in caleasca, soarecii in armasari, sobolanul in vizitiu si hainele zdrentuite in vesminte frumoase. Si balul, unde ea e neasemuit de frumoasa ...

Zana putem spune ca s-a folosit de ce avea la indemana, pentru a creea accesoriile necesare, iar cu ajutorul baghetei a reusit sa le transforme. In preajma noastra se gasesc rezolvarile multor dorinte, bagheta noastra consta in a le putea vedea. Avem tot ce ne trebuie pentru a face ceea ce vrem, si avem tot ce vrem ca sa facem ceea ce trebuie. Zana nu a "facut comanda", ci a transformat dovleacul, soriceii si zdrentele. Orice este materie prima pentru miracole. Nu trebuie sa fim in alta parte sau sa facem altceva, fiecare particica din realitate este un aspect al gloriei marete in care traim.
Refuzul Cenusaresei de a capitula in fata gandurilor de razbunare, a fost partial ceea ce a atras-o initial pe zana. Trebuie sa ai o credinta extraordinara in puterea iubirii ca sa poti sa nu-i urasti pe cei care se poarta urat. Modelul Mamei vitrege zace in noi toti, precum si modelul Cenusaresei. Mama vitrega nu este unde suntem rai, ea este acolo unde suntem raniti. Zana a venit sa vindece, nu sa judece. Ea nu a venit sa zica "Ce scorpie e mama ta .. o sa-i aratam noi ei!".
Poate fi greu sa iubesti oamenii care nu ne arata iubire, dar in acel refuz de a ura, sta toata starea noastra de gratie. Constientizarea inocentei cuiva, concentrarea noastra asupra binelui din celalalt, este o optiune personala. Concentrarea pe vinovatie alimenteaza frica, pe cand concentrarea pe inocenta alimenteaza iubirea.
Tristetea Cenusaresei este o stare normala si benefica, ea incepe se planga si nu sa se revolte, este suparata dar nu refuleaza. Ar fi putut alerga spre trasura, sa strige, sa se gandeasca la razbunare, dar nimic din acestea nu ar fi ajutat. Un astfel de comportament poate i-ar fi satisfacut ego-ul dar nu si sufletul. Cenusareasa a ramas fidela sentimentelor ei suferind si nu impotrivindu-se durerii.
Lacrimile ne transforma enorm de mult si deseori vin cu daruri bogate. Nu este nimic neiluminat daca plangi in fata tragediei suferintei umane, poate ceea ce este, intr-adevar nevrotic este ca o facem atat de rar. Nu putem mosteni intelepciunea, decat prin experienta. Tristetea trebuie traita pentru a fi depasita, nu inabusita. Uneori, scopul unei zile poate fi acela de a ne simti tristetea, a doua zi cu siguranta vom renaste alta persoana. Simtind-o cu adevarat, vom fi mai predispusi sa aratam mai multa compasiune fata de ceilalti, altfel ne calcifiem, oprindu-ne noua insusi izvoarele bucuriilor ce au sa vina.
Exista o legatura adevarata intre integritatea emotionala a Cenusaresei si aparitia zanei. Cenusareasa a chemat interventia unei forte divine, prin puritatea si profunzimea sentimentelor, prin calitate si integritate. Totul face parte din mister.