A analiza inseamna a ucide

Ceea ce judecam in ceilalti, negam in noi insine.
Ceea ce suntem dispusi sa binecuvantam in ceilalti, vom permite in noi insine.

O intelegere pur rationala nu constituie sensul fundamental al intimitatii. Ar trebui sa evitam sa tratam relatiile ca pe ceva patologic. Planuri, analiza, definitii, forma sau critica nu fac altceva decat sa blocheze ceea ce ar trebui sa se reverse. Trebuie sa ne incredintam unui scenariu mai inalt, sa cream siguranta emotionala pentru noi insine si unul pentru celalalt, sa evitam tentatia de a judeca si de a gasi vina, in care sa iertam, sa fim plini de compasiune, sa ascultam de intelepciunea inimii, sa respectam misterul ce ne-a unit, sa nu ne ascundem in spatele analizei psihologice, sa strangem la pieptul nostru pe cel cu inima franta si sa acordam sprijin si aprobare chiar daca intr-un gest de aparare a lovit in noi.
Fiecare om este in esenta pur, foitele de ceapa cu care suntem imbracati credem ca ne protejeaza in sinea noastra, dar de fapt ne intarzie evolutia. Cel care acuza nu va face ca haina celuilat sa fie data jos, candva i-a fost frig de a pus-o pe el. Sa intelegi si sa acorzi siguranta, astfel incat haina sa fie data jos din proprie intiativa e fapta cea mai demna de luat in seama. Pentru asta ai nevoie sa vezi puritatea oamenilor, copilul ce-a fost o data in ei.
De-am reusi sa privim totul prin ochii unor copii. Vrem sa fim liberi - dar cine mai are curajul? Vrem sa fim la fel de plini de adoratie - dar cine mai poseda maiestria? Vrem sa fim la fel de inocenti - dar nu ne mai amintim cum.
Trebuie sa stim cum, priviti-i, avem ce invata de la ei.