ShikaSeiKi

rational?

2011-07-12T12:11:00.002+03:00

"Cine nu-si pierde ratiunea in legatura cu anumite lucruri, nu are ce pierde" - Gotthold E. Lessing

I am ...

2011-04-22T12:29:00.000+03:00

My ability is to put life in rights where it was destroyed

propria iluzie

2011-01-03T15:43:00.002+02:00

Nimic nu are alt sens, decat acela pe care eu i-l dau.

Ce sa fac anul acesta ca sa-mi fie bine in suflet?

2011-01-03T15:15:00.003+02:00

Dincolo de toate cliseele urarilor din momentul trecerii printre ani, aceasta este intrebarea care ar trebui sa treneze in mintea noastra "Ce sa fac ca sa-mi fie bine in suflet", si da, trebuie sa recunoastem ca ne este asa cum ne simtim sufletul. Pana la urma, daca n-avem ce ne dorim, inseamna ca nu cerem ce trebuie, inseamna ca dorintele noastre atat personale cat si cele urate, nu sunt spuse din adancul sufletului, n-avem credinta necesara ca acestea sa fie pe deplin intelese si materializate. A te ruga inseamna a intreba, si a medita inseamna a gasi raspunsurile. Vreau sa-mi fie bine in suflet, si asa sa fie, sufletul sa-mi urce pe culmile maretiei, si sa nu coboare, doar cunoscand ce a trait ii este suficient ca sa ceara alte expereinte, alte exaltari, si constientizand multumirea ca le-a trait, in nici un caz deznadejdea ca a pierdut, nu pierdem niciodata nimic, doar castigam.
Sa nu-mi fie frica sa traiesc, si sa ma bucur cand traiesc, si sa traiesc, iar a trai inseamna sa faci ce-si doreste sufletul.
Sa dea Dumnezeu sa traiesc ceea ce sufletul meu vrea s atraiasca, sa fie multumit ca si eu voi fi.

Sa-mi fie bine in suflet ... dorinta mea pe anul 2011.

Orice samanta rodeste, mai devreme sau mai tarziu...

2010-11-17T16:41:00.003+02:00

Totul este sa nu incetam sa le plantam. Tot ceea ce visam, tot ceea ce speram, tot ceea ce dorim sa vedem in jurul noastru, saditi. Si sa nu incetam sa confirmam si sa validam existenta celor din jurul nostru. Sa gandim frumos, sa traim frumos.
Totul este sa avem incredere ca, atat timp cat intentia noastra este curata, universul va aseza lucrurile, de multe ori sub forma unor sincronicitati care ne uimesc.

Cea mai mare frica?

2010-11-17T16:28:00.002+02:00

Frica noastra cea mai mare nu este ca suntem inadecvati, ci ca, de fapt suntem puternici, dincolo de orice masura. Lumina noastra, si nu intunericul, ne infricoseaza cel mai mult. Faptul ca joci la scara mica nu serveste pe nimeni si nu e nimic merituos in a te respinge, astfel incat ceilalti sa nu se simta nesiguri in preajma ta.
Cu totii suntem meniti sa stralucim, asa cum fac copiii. Si nu doar unii dintre noi, ci toti. Si, atunci cand avem curajul sa lasam lumina din noi sa straluceasca, inconstient dam si altora permisiunea sa faca la fel. Pe masura ce ne eliberam de frica noastra, prezenta noastra ii elibereaza si pe ceilalti.

Spirit liber

2010-11-15T12:54:00.010+02:00

Spiritul liber e precum apa, bland prin prezenta, destoinic prin rabdare, puternic prin forta interioara.

Spiritul liber este precum gandul, nu sta o clipa locului. Pentru el miscarea inseamna viata. Iar viata o continua evolutie, sa ajungi de unde esti acolo unde vrei sa fii.

Spiritul liber este precum timpul, trebuie sa pretuiesti fiecare clipa petrecuta cu el
pentru ca fiecare clipa este deopotriva intensa si valoroasa. El trece cu fiecare graunte din clepsidra timpului si nu mai revine niciodata acolo.

Spiritul liber este precum orice suflet de copil, nu stie sa urasca dar stie sa ierte. Nu se teme sa planga, si poate sa rada din toata inima. Nu se rusineaza de greselile sale, pentru ca este prea pur sa cunoasca rusinea. Se bucura de fiecare clipa, si accepta trecutul asa cum a fost.
Viseaza mult si iubeste si mai mult.

Spiritul liber este ca orice prunc, se naste fara a se ingrijora ca pe lume sunt unii care nu-l doresc.

Spiritul liber nu traieste printre oameni, dar poti vedea icoana lui in ochii fiecarui copil.

Spiritul liber este precum stelele cerului, lumineaza calea corabierului atunci cand sperantele acestuia au cazut sub orizontul pustiirii de sine.

Spiritul liber nu se intristeaza niciodata, pentru ca bucuria lui este lumina lumii.

Spiritul liber este precum orice corabie, nu poate fi tinuta in port. Menirea ei este sa strabata mari si sa sa uneasca lumi.

Spiritul liber nu are o casa lui, pentru ca totdeauna cand a dorit, s-au gasit pelerini ai destinului
care sa-l gazduiasca in inima si cugetul lor.

Spiritul liber este asemeni vulturului, desi isi poarta zborul in boltile cerului, privirea lui nu scapa nici o clipa din viata pamantului.

Spiritul liber zboara in inaltul cerului, dar urmele pasilor sai raman in prefacerile pamantului.

Spiritul liber crede mai mult, prin suflul vantului si pacea muntilor decat prin templele oamenilor si riturile lumii.

Spiritul liber se ascunde privirilor celor ce cauta sa-l vada, dar se daruieste bucuros celor ce decid sa-l urmeze.

Spiritul liber rodeste, pentru foamea intregii lumi, dar infloreste numai pentru dorul celor ce pot sa vada.

Spiritul liber iubeste schimbarea, el insusi se schimba cu fiecare anotimp si se reinnoieste cu fiecare suflet renascut.

Spiritul liber este statornic in marea-i decizie, precum muntele in taina propriei maretii
te poti baza pe sprijinul sau la orice pas dar nu-l poti lua cu tine.

Spiritului liber nu-i plac drumurile drepte si nici credintele unice, fiindca nici o haina nu se tese intr-un singur fir si nici o simfonie nu s-a scris cu o singura nota.

Spiritul liber trece din cand in cand pe la poarta sufletului tuturor, fara sa se anunte, dar nu zaboveste decat acolo unde gaseste candela aprinsa si usa deschisa in asteptare.

http://www.youtube.com/watch?v=J5JgCszfVto&feature=related

Prezenta! Curaj!

2010-05-16T11:54:00.007+03:00

Cei mai multi oameni trateaza momentul prezent ca si cum ar fi un obstacol pe care trebuie sa-l depaseasca. Deoarece momentul prezent este insasi viata, acesta este un mod nebunesc de a trai. In asteptarea momentului de curaj, nu facem altceva decat ne privam de putere, iar asta ne impiedica sa dezvoltam curajul de a trai curajos. Amanam pentru un moment viitor pentru care acum ne consideram nepregatiti. Daca asta semanam, asta vom culege ... putem sa avem fie ceea ce vrem, fie motivele pentru care nu putem sa avem ceea ce vrem.
Sa renunti la nevoia de a controla rezultatul si, in loc de asta, sa slujesti visul asa cum se desfasoara el este ceva foarte puternic.

"Nu indraznim, nu pentru ca lucrurile sunt dificile, ci lucrurile sunt dificile tocmai pentru ca nu indraznim" (Seneca)

Despre mistere

2010-05-16T11:40:00.002+03:00

Despre mistere, mi-ar placea sa descopar ceea ce nici tu nu stii despre tine, in nici un caz ceea ce stii deja. Pentru mine invizibilitatea se obtine prin transparenta, cand esti transparent toate se oglindesc in tine, cand nu, nu te vezi decat pe tine ... si atunci esti vizibil tuturor. Fii precum un lac. Sa nu-ti dai seama care-s muntii adevarati, cei de deaspura lacului sau cei ce se oglindesc in lac. Acesta este secretul accesului la marea constiinta. Lacul involburat nu se vede decat pe el, si nimic din ceea ce-l inconjoara.

Calatoresc prin propria-mi viata

2010-05-16T11:16:00.004+03:00

Calatoresc cu inima dechisa, si pentru oamenii care vor sa trudeasca pentru a gusta castigul, eu reprezint de multe ori prada usoara. Dar am invatat sa nu fiu si sfaramata, fara a ma cali in fata acestor experiente pentru ca n-as mai fi eu. Cedez usor, total, dar oare mult prea rar?! Ma refer la suflet, despre asta este vorba, si cu siguranta ar trebui cel mai mult pretuit. Cand am spus ca m-am indragostit, inseamna ca mi-am deschis sufletul, am simtit ca o pot face si ca pot fi ascultata. Am simtit ca pot sa-l dezvalui, am simtit ca face ceea ce-si doreste sa faca. Nu experienta conteaza in sine ci cum te raportezi la aceasta experienta, la atitudinea din fata ei. Pretentiile de noi ridicate ne ofera experiente mult mai putine, si atunci cand simti o compatibilitate te comporti ca un infometat. De preferat ar fi sa nu te infranezi, ideal ar fi sa nu fi infometat.
Pana la urma un om bogat e un om cu cat mai putine nevoi, dar asta nu inseamna ca nu ai nevoi ci ca tu esti plin, pana la urma asta inseamna bogatia, o abundenta si nu o acceptare a lipsurilor. Cam asta gandesc eu ca ar fi in spatele trairilor, de e bine de e rau, nu stiu, calatoresc cu o inima deschisa si de protectia ei am eu grija, dar n-am sa-i atrofiez functiile.

Ceea ce este ma umple, si nu stiam sa existe. Nu ma pot gandi la ziua de maine, ce as putea vrea eu este doar ceea ce stiu eu, numai Dumnezeu imi va da ceea ce eu nu cunosc inca. Asta este gradina in care eu infloresc, prin care eu calatoresc.

Intrebarea de pe urma

2010-04-20T17:45:00.001+03:00

O pilda hasidica spune ca, ajuns la capatul vietii, rabinul Zusia a rostit aceste vorbe:
- In lumea care vine, n-am sa fiu intrebat de ce n-am fost Moise. Nicidecum. Am sa fiu intrebat de ce n-am fost Zusia.

Ceea ce descriu aici se refera la nasterea adevaratei Iubiri

2010-04-08T20:43:00.002+03:00

Cata vreme simti ca cineva te sustine, inseamna ca nu ti-ai asumat pe deplin responsabilitatea eliberarii tale. Libertatea inseamna sa nu depinzi de altii si de circumstantele vietii, pentru a fi implinit. Atunci cand descoperi ca esti intru totul liber, incetezi sa mai pui conditii si sa ai pretentii care sa te satisfaca pentru a fi fericit.
In abandonarea totala a tuturor conditiilor si cerintelor descoperi cine si ce esti tu cu adevarat. Apoi, iubirea si intelepciunea care radiaza din tine au un efect eliberator asupra altora. Cea mai mare provocare este abandonarea importantei de sine si recunoasterea inconsistentei povestilor personale. Din povestea ta personala trebuie sa te trezesti pentru a fi liber.

de Adyashanti

O mantie a ingerilor

2010-01-05T17:33:00.002+02:00

Noaptea trecuta, cand ceasul a batut de miezul noptii si Noul An a inceput, un inger ti-a facut un cadou foarte special, un cadou care se afla acum in fata ta. Este intr-o cutie mare, invelita in culoarea lunii, ale carei raze lumineaza un lac stralucitor si este legata cu o funda tesuta chiar din acele raze.
Desfa funda. Deschide cutia. Da la o parte hartia si vezi inauntru cea mai minunata mantie, tesuta cu iubire, iubirea pura a ingerilor si impletita cu fire de fericire si vise – fericirea si visele tale, tesute doar pentru tine.
Unele fire sunt create din emotiile pe care crezi ca le vei trai, atunci cand visele ti se vor implini. Unele fire sunt emotiile pe care le-ai trait deja, in cele mai frumoase momente ale vietii tale. Fiecare bucurie, raset, sarut si imbratisare este aici, fiecare moment de tandrete impartasit cu altii, in trecut si de acum incolo. Fiecare moment de mandrie sincera fata de tine insuti sau fata de cineva iubit, pentru realizarea unui lucru extraordinar. Fiecare moment de pace in care te contopesti si te extinzi in unitate, recunoscand ca esti copilul unui univers binevoitor, pur si inocent, binecuvantat cu iubire si calauzire. Totul se afla aici, in aceasta mantie creata doar pentru tine.
Si cel mai minunat lucru dintre toate este ca poti purta aceasta mantie, chiar acum. O poti imbraca si te poti invalui in bucurie, iubire si pace, chiar in acest moment, indiferent cum sunt lucrurile in viata ta.
Nu e nevoie sa astepti sa se petreaca ceva, ca sa simti toate acestea, le poti simti chiar acum. Te poti infasura in ea, lasand iubirea sa-ti deschida inima si sa-ti aduca zambetul pe chip. Chiar acum. Imbraca-te cu mantia ingerilor, in fiecare dimineata. Leag-o strans in jurul tau si inspira bucuria vietii. Simte cum grijile se dizolva, pur si simplu, fiind inlocuite cu iubire – o iubire profunda, care curge pentru tine, asa cum esti, in acest moment. Asculta cantul ingerilor si recunoaste iubirea si grija lor, relaxeaza-te in imbratisarea lor, ai incredere ca vor veghea asupra ta, intreaga zi.
Fa asta in fiecare zi. Permite-ti sa primesti chiar in acest moment, fericirea la care visezi. Fa asta si cel mai minunat miracol dintre toate va lua nastere in jurul tau, atat de lin, incat s-ar putea sa nu realizezi, decat dupa ce o mare parte din an a trecut.
Fa asta, fii asta, fii bucurie, pace si iubire, straluceste odata cu aceasta mantie in fiecare zi si, treptat, circumstantele vietii tale vor incepe sa se schimbe si sa se alinieze cu energia pe care o radiezi.
A, iata, aici este un bilet de la ingerul tau: „Cel mai usor mod de a-ti implini visele este sa-ti oferi darul fericirii, chiar acum.”

Traim, nu avem nimic altceva de facut

2009-04-15T00:05:00.008+03:00

Viata nu are nici nici un alt scop in afara de cel pe care i-l dai tu.

A trai este singurul rol pe care-l avem de jucat, nu avem nimic altceva de facut. Si urmeaza sa facem ceea ce facem, tot restul vietii exact asa cum facem de cand ne-am nascut. Singura problema e daca facem acest lucru in mod constient sau inconstient.
De renuntat la calatorie nu putem renunta, nasterea e primul semn ca aceasta calatorie a inceput. Ajungem la un moment dat sa ne intrebam de scopul acestei calatorii, momentul cand ne dam seama ca o buna parte din viata am trait-o ca efect al experientelor noastre. Si ne punem intrebarea, daca suntem constienti de ceea ce facem sau inconstienti? Daca ne dam seama de ce facem, sau nu? Este o cauza a experientelor mele, sau un efect al ei?
De preferat, macar de acum incolo, sa fiu cauza propriilor experiente. Iar asta inseamna sa traiesc in mod constient, a merge pe un drum in cunostinta de cauza.
Ni se da voie sa traim absolut orice experienta: bucurie, lacrimi, fericire, durere, exaltare, depresie, castig, pierdere... A cere mai putina durere, fara mai multa intelepciune, inseamna indepartare de la scop, nepermitandu-ne sa traim experienta bucuriei imense. In momentul in care incepem sa castigam intepciune, bucuriile vor fi din ce in ce mai mult oferite fara durere. Invatam sa iubim fara durere (amintindu-ne cum sa o facem); sa renuntam fara durere (amintindu-ne cum sa o facem); sa creezi fara durere (amintindu-ne cum sa o facem) ... pana la a simti o durere - fara durere !
Si toate acestea continuind sa decidem ce anume vrem sa devenim in urmatoarea versiune a ceea ce doresti sa fii cu adevarat, adica intr-un mod constient.
-----------
:) Imi vine sa rad de ce-am scris, pentru ca pare trist, dar nu-i absolut deloc daca intelegi polaritatea alb-negru. Pe o axa a intensitatii simtirii acesti poli sunt echidistanti, sau marimi direct proportionale. Pe o axa a timpului, marimile sunt invers proportionale, in functie de cresterea maturitatii in detrimentul inconstientei. Normal ca acelasi alb il obtinem atat la un maxim de inconstienta cat si la un maxim de intelepciune.
Daca privim albul si negrul simbolizat de semnul Yin-Yang - teoria spune ca orice extrem se transforma mai devreme sau mai tarziu in opusul sau - nu exista alta cale...

Relatii umane

2009-04-14T21:56:00.009+03:00

Tu poti sa alegi sa fii o persoana care a rezultat, pur si simplu din ceea ce s-a intamplat, sau poti sa fii o persoana ce ai ales sa fii si sa faci, legat de ceea ce s-a intamplat.
Clar este ca pana la o anumita varsta, toti asimilam rezultate, pana se produce clicul, daca se produce, moment in care constientizam din experienta acumulata si incercam sa aplicam constient ceea ce vrem sa urmeze.
Binecuvanteaza deci fiecare relatie si consider-o pe fiecare ca fiind speciala si care ajuta la formarea lui cine esti si cine alegi sa fii acum.
Cand relatiile umane de dragoste esueaza, ele de fapt esueaza doar din punctul de vedere a ceea ce noi doream, strict in sensul omenesc, sa produca si n-au produs, dar din punct de vedere evolutiv ele produc ceea ce au de produs, doar ca nu devenim constienti de aceasta parte decat in urmatoarea relatie. Bine ar fi ca in acest timp de respiro sa-ti asimilezi lectia, pentru ca ai mai parcurs un trimestru si dupa bine meritata vacanta vei trece in clasa urmatoare unde vei intampina gradul urmator de dificultate.

Majoritatea oamenilor intra intr-o relatie, gandidu-se mai degraba la ceea ce ar putea sa obtina din ea, decat la ceea ce aduc in ea.
Scopul unei relatii este de a decide ce parte din tine ai vrea "sa se arate", nu ce parte din celalalt ai putea sa capturezi si sa pastrezi. Daca tu nu stii ce ai de oferit, si nu respecti ceea ce ai, cum ar putea stii si astfel sa te placa cineva exterior tie. Daca nu poti sa te iubesti pe tine, cum ai putea sa-l iubesti pe celalalt. Daca tu intri intr-o relatie, sperand sa fii altul atunci cand esti impreuna cu cineva, cum vei face lucrul acesta fara sa dauneze relatiei si fara sa agasezi si sa te simti agasat de atatea transformari. Suntem maguliti in orgoliul nostru atunci cand cineva ne considera sursa transformarii in bine a celuilalt, dar de fapt se va constata a fi mai tarziu si cauza rupturii. Am facut pentru tine, m-am straduit sa-ti fiu pe plac, am facut ce ai vrut tu .... etc, si-n concluzie ai obosit nefiind ceea ce esti de fapt. Dar daca faci lucrurile pentru tine le faci si pentru binele nostru, daca-ti faci pe plac tie vom beneficia amandoi, daca faci ce vrei tu si eu doar sprijin visele tale oare nu vei simti ca infloresti.
Testul unei relatii nu este legat de cat de bine s-a incadrat celalalt in idealul meu sau cat de mult m-am ridicat eu la idealul lui, singurul test adevarat este cat de bine ne-am ridicat fiecare la idealul fiecaruia. Relatiile sunt sacre, pentru ca ele ofera in mod unic cea mai mare ocazie a desavarsirii celei mai inalte conceptualizari a sinelui. Relatiile esueaza cand le vedem ca pe cea mai inalta ocazie a vietii de a crea experienta celei mai inalte conceptualizari a celuilalt. Obosim alimentand imaginea cuiva despre noi, sau suntem impovarati de dependenta cuiva de noi... Lasati persoana din relatie sa-si faca griji, nu in legatura cu celalalt ci numai, numai in legatura cu propriul sine. O relatie esueaza din cauza concentrarii asupra celuilalt, a obsesiei pentru celalalt: ce face, ce are, ce spune, ce cere, ce vrea ...
Astfel doi oameni, intra intr-o relatie sperand sa se gaseasca pe ei prin celalalt si literalmente se pierd pe ei insisi in celalalt !
Pierderea sinelui intr-o relatie este ceea ce provoaca mare parte din amaraciune, si nu despartirea in sine, ci regasirea propriei tale identitati. Doi oameni se unesc intr-un parteneriat, sperand ca intregul va fi mai mare decat suma partilor si descopera ca este mai mic. Ei se simt mai putin decat cand erau singuri, mai putin capabili, mai putin indemanatici, totul e mai putin incitant, mai putin atragator, mai putin vesel, mai putin multumitor. Deoarece chiar suntem "mai putin" renuntand la o buna parte din ceea ce suntem pentru a fi si a ramane in relatie.
Dar pana la urma noi ne-am nascut pentru a evolua, si-un asemenea rezultat nu inseamna altceva decat involutie.
De asemenea, persoana care incearca sa faca ceea ce trebuie fata de celalalt - sa ierte repede, sa arate compasiune, sa depaseasca in permanenta anumite probleme si greseli de comportament, devine frustata, si Dumnezeu nu pretinde un astfel de sacrificiu in numele dragostei, pentru ca El iti cere ca tu sa te incluzi pe tine insuti printre cei pe care-i iubesti. In acelasi sens, iertand mereu faci un defavor si celuilalt, deoarece incurajezi un astfel de comportament, neinsusindu-si niciodata lectia.
In concluzie, prima relatie trebuie sa fie cu tine insuti, sa ne cinstim, sa ne ingrijim si sa ne iubim in primul rand pe noi insine. Sa ne vedem valoarea inainte de a vedea valoarea celuilalt, sa ne binecuvantam inainte de a-l vedea pe celalalt ca fiind binecuvantat. Practic reusita unei relatii consta in reusita propriei tale relatii cu tine, si cum pare ca relatia nu are nimic de-a face cu celalalt, totusi, pentru ca-l implica pe celalalt, ea are cea mai mare legatura cu celalalt.
Asta pentru ca tu si cu celalalt sunteti unul, si ceea ce faci pentru tine faci si pentru celalalt, si ceea ce faci pentru celalalt faci si pentru tine.

A crede

2009-03-24T15:30:00.002+02:00

... faptul ca noi avem cunoastere academica nu reprezinta decat detinere de informatii si nu o adevarata cunoastere. Adevarata cunoastere este atunci cand o poti exercita cu putere... si putem, dar ne limiteaza cunostintele.
A crede nu este ceva care se bazeaza pe dovezi. Este ceva pe care il investesti. Cu cat vei investi mai mult din tine, cu atat urmeaza sa primesti mai mult. Sa nu ramai un observator, participa. Indrazneste sa acorzi o sansa visurilor, imaginatiei, dorintelor, intuitiei.

Cenusareasa

2009-03-13T17:31:00.019+02:00

Povesti, minunate povesti, astazi ce ne mai istorisesti !
Cenusareasa, acea fetita frumoasa oropsita atat de catre mama vitrega cat si de cele doua surori vitrege ale ei. Cenusareasa isi dorea nespus sa ajunga si ea la balul dat de fiul regelui. Incepe sa planga dupa pregatirea si plecarea la petrecere a surorilor si a mamei. Zana-nasa apare la dorintele fetei, si cu bagheta magica transforma dovleacul in caleasca, soarecii in armasari, sobolanul in vizitiu si hainele zdrentuite in vesminte frumoase. Si balul, unde ea e neasemuit de frumoasa ...

Zana putem spune ca s-a folosit de ce avea la indemana, pentru a creea accesoriile necesare, iar cu ajutorul baghetei a reusit sa le transforme. In preajma noastra se gasesc rezolvarile multor dorinte, bagheta noastra consta in a le putea vedea. Avem tot ce ne trebuie pentru a face ceea ce vrem, si avem tot ce vrem ca sa facem ceea ce trebuie. Zana nu a "facut comanda", ci a transformat dovleacul, soriceii si zdrentele. Orice este materie prima pentru miracole. Nu trebuie sa fim in alta parte sau sa facem altceva, fiecare particica din realitate este un aspect al gloriei marete in care traim.
Refuzul Cenusaresei de a capitula in fata gandurilor de razbunare, a fost partial ceea ce a atras-o initial pe zana. Trebuie sa ai o credinta extraordinara in puterea iubirii ca sa poti sa nu-i urasti pe cei care se poarta urat. Modelul Mamei vitrege zace in noi toti, precum si modelul Cenusaresei. Mama vitrega nu este unde suntem rai, ea este acolo unde suntem raniti. Zana a venit sa vindece, nu sa judece. Ea nu a venit sa zica "Ce scorpie e mama ta .. o sa-i aratam noi ei!".
Poate fi greu sa iubesti oamenii care nu ne arata iubire, dar in acel refuz de a ura, sta toata starea noastra de gratie. Constientizarea inocentei cuiva, concentrarea noastra asupra binelui din celalalt, este o optiune personala. Concentrarea pe vinovatie alimenteaza frica, pe cand concentrarea pe inocenta alimenteaza iubirea.
Tristetea Cenusaresei este o stare normala si benefica, ea incepe se planga si nu sa se revolte, este suparata dar nu refuleaza. Ar fi putut alerga spre trasura, sa strige, sa se gandeasca la razbunare, dar nimic din acestea nu ar fi ajutat. Un astfel de comportament poate i-ar fi satisfacut ego-ul dar nu si sufletul. Cenusareasa a ramas fidela sentimentelor ei suferind si nu impotrivindu-se durerii.
Lacrimile ne transforma enorm de mult si deseori vin cu daruri bogate. Nu este nimic neiluminat daca plangi in fata tragediei suferintei umane, poate ceea ce este, intr-adevar nevrotic este ca o facem atat de rar. Nu putem mosteni intelepciunea, decat prin experienta. Tristetea trebuie traita pentru a fi depasita, nu inabusita. Uneori, scopul unei zile poate fi acela de a ne simti tristetea, a doua zi cu siguranta vom renaste alta persoana. Simtind-o cu adevarat, vom fi mai predispusi sa aratam mai multa compasiune fata de ceilalti, altfel ne calcifiem, oprindu-ne noua insusi izvoarele bucuriilor ce au sa vina.
Exista o legatura adevarata intre integritatea emotionala a Cenusaresei si aparitia zanei. Cenusareasa a chemat interventia unei forte divine, prin puritatea si profunzimea sentimentelor, prin calitate si integritate. Totul face parte din mister.

Raiul si iadul

2009-03-11T16:42:00.014+02:00

Dumnezeu nu poate face pentru noi ceea ce nu poate face prin noi.
Iar raiul si iadul nu sunt dupa ce murim, sunt chiar aici, chiar acum.
Ne dorim iubirea si atunci cand o intalnim, in cazul fericit in care nu o respingem, nu-i rezistam. Momente de o clipa, de o ora, poate de un an sau mai multi, momente in care iubirea atinge perfectiunea, in care suntem cu adevarat vazuti de cineva si acelui cineva ii place ce vede. Momente in care insusi aerul pare ca-ti face loc, pasind cu hotarare de la o etapa la alta, completandu-ne reciproc frazele, simtindu-ne sufletele, sustinandu-ne reciproc visele.
Iubirea poate fi o gradina plina de pace sau o furtuna vijelioasa, o briza racoroasa sau o baie perfecta. Dar intotdeauna unde exista iubire va fi si foc in apropiere.
Poate fi o casatorie care dureaza o viata intreaga, o relatie care poate da semnele a ceea ce lumea numeste o relatie reusita. Dar daca ea nu insista sa urci la nivelul superior, daca nu-ti ia inima si nu o face sa explodeze in mii de bucati ca apoi sa o refaca la loc intr-o clipa de intelegere, atunci nu poti spune ca ai iubit cu adevarat. De cate ori se va ivi sansa unei iubiri profunde, in fata acelei iubiri va exista un zid de foc. Aceluia indragostit, prezenta focului nu ii spune "Pleaca" ci ii spune "Asta e iubirea, daca esti suficient de puternic ca sa o suporti".
Focul acela care-ti transforma metalul din inima in aur, face ca relatia sa fie un adevarat potir. Multe prapastii ti se arata in acel moment, inclusiv frica de a zbura pe taramurile ei. Bine ai face sa te duci, "Nu, nu pot" sa fie sprijinit de vorbe minunate "vin-o, asta-i dragostea, nu-ti fie teama, esti cu mine si sunt cu tine, suntem impreuna si pasim impreuna in alt taram".
E o binecuvantare. Am ras printre lacrimi dar nimic nu-i mai minunat. E frumos si bine sa puna stapanire pe tine.
Si treptat din vraja aceea care ne facea sa zburam, ne trezim la asa zisa normalitate. Nu-i normalitate, dar incet incet coboram din ceruri. In loc sa fim smeriti in fata iubirii, noi suntem trufasi, si avem pretentia ca ni se cuvine. Ne punem problema iubirii, acolo unde am simtit-o. Mi s-a intamplat sa pun intrebarea prosteasca "Ma iubesti?", raspunsul a fost "Daca simti nevoia sa auzi cuvintele, fa-ma sa le spun cu sufletul. Atat eu cat si tu vei fi mult mai multumita decat sa-ti raspund cerebral la cerinta" Nici nu se putea mai bine sa-mi insusesc aceasta lectie. Cum as fi putut sa nu ador acest barbat.

va continua ...

Imbraca-te pentru succes

2009-03-10T13:25:00.008+02:00

"Dressed for success", este prima melodie ascultata astazi de dimineata la radio, a lui Roxette. Sa ne imbracam pentru succes ... hmm! Ma uit la mine, da, evident in tot ce-am facut, exact asta am facut.
Asadar imi creez ziua, si ma imbrac pentru ziua aceasta ca ea sa fie de succes. Ma trezesc, ma uit in jur. Unde sunt? Recunosc unde sunt. Cine sunt? Inca nu stiu cine sunt, dar constiinta imi inunda creierul si imediat realizez unde si ce-i cu mine. Cateva secunde de bulversare si imediat linistea. M-am regasit. Cum ma simt inca nu stiu. E zi? Da e zi. Dar ce zi? O zi fenomenala! Si uite asa incep sa ma imbrac cu prima hainuta. Astazi ne pregatim pentru o zi frumoasa, zambim, a doua hainuta. Astazi va fi o zi splendida, ne simtim bine toata ziua, abia a inceput, e lunga hai sa o implinesc. Voi avea succes, soarele ma insoteste, zambesc, rad, fac ochi dulci si mai vedem. Imi indrept ochii spre fereastra, vad zorii zilei, cam tarziu nu conteaza. Odihnita? Da, odihnita. Sanatoasa? Da, sanatoasa. Inca lenevim, deci ziua aceasta am hotarat cum sa fie, pai atunci la treaba. Hopa la oglinda, mai sa fie! Frumoasa? Tot frumoasa. Un zambet pe buze, si de acum startul unei noi zile, acestei zile.
Ce-am lasat la dospit in mintea mea aseara inainte de culcare? Am gasit raspunsurile? Daca da, perfect inca o situatie e rezolvata. Daca nu, gandurile vin cu aceeasi intensitate, putin mai coerente, mai asezate, dar sclipitoarea solutie inca nu, nici o problema, le parasim pentru moment. Nu ne concentram asupra lor ca mai mult incurcam! Lasa-le, isi vor gasi rezolvarea. Tot ce gandesti cu adevarat conteaza! Si conteaza intr-un fel in care iti afecteaza viata in fiecare zi.
Superb, pentru ce sa faci evaluarea zilei la finalul ei!? Ziua mea este tot ceea ce presupun eu ca-mi va aduce, ca-mi va face. Acum sunt pe cale sa ii fac eu asta ei. Sa lasi viata sa ti se intample ar fi iresponsabil, dar sa creezi viata pe care o traiesti e cu adevarat un drept. Daca ne preluam responsabilitatea asupra felului in care ziua noastra se va petrece, atunci la sfarsitul zilei, ne bucuram de rezultatele acestei experiente, in loc sa ne plangem ca am fi putut sa o facem mai buna. Este un act de responsabilizare.
Asa ca de ce sa nu construim niste ganduri care vor crea o zi care sa aduca splendoare si frumusete si ingenuitate si fericire si bucurie si orice alte aventuri pe care am vrea sa le traim.
Creaza-ti ziua, imbracandu-te pentru succes!

Scrisoarea mea iubita

2009-03-09T21:19:00.001+02:00

...
Palatul sufletului meu! e frumos si mare, si promit ca nu te vei rataci, chiar de bun ghid eu nu voi fi, am incredere in tine, ca vei urmari in mine doar acele incaperi pline de soare. Nu contest, pe unele le cunosc, sali mari, pe care le ingrijesc, altele pe care le zavoresc, camarute mici, stinghere, uneori mai dau de ele.

Recunosc, cu tine impreuna, am facut lumina multa, si-am descoperit unghere si mi-e foarte drag de ele. Vreau pe rand sa facem lumina, in acest palat imens, dar sa nu uitam de altfel, drumul bun ce l-am ales. Ne-a placut pana-n prezent, treptele ce le-am urcat incet, si-am descoperit putin, cat sa vrem sa zabovim.

Sa nu uiti de degetel, esti inca in mana cu el, singur de vei intra, intr-o camera de-a mea, te rog mult iubirea mea, sa-mi spui sincer parerea ta. Si de-ncepi sa zugravesti, spune-mi ce-mi pregatesti, si de ajutor ti-oi fi, doar sa-mi spui cu ce vi.
...

"a face" si "a fi"

2009-03-08T15:27:00.000+02:00

Masculinul initiaza, femininul primeste.
Masculinul face, femininul este.
Iubirea este o forta feminina, o forta ce creeaza si nu din starea de "a face" ci din starea de "a fi" : a fi iubit, a fi apreciat, a fi respectat, a fi dorit, a fi adorat, a fi respectat si a fi primit in adancurile sufletelor noastre.
Asta este forta feminina, a fi sursa vietii, a da nastere unei vieti noi, a sustine viata sau a repune viata in drepturi acolo unde aceasta este franta.

A analiza inseamna a ucide

2009-03-07T23:05:00.000+02:00

Ceea ce judecam in ceilalti, negam in noi insine.
Ceea ce suntem dispusi sa binecuvantam in ceilalti, vom permite in noi insine.

O intelegere pur rationala nu constituie sensul fundamental al intimitatii. Ar trebui sa evitam sa tratam relatiile ca pe ceva patologic. Planuri, analiza, definitii, forma sau critica nu fac altceva decat sa blocheze ceea ce ar trebui sa se reverse. Trebuie sa ne incredintam unui scenariu mai inalt, sa cream siguranta emotionala pentru noi insine si unul pentru celalalt, sa evitam tentatia de a judeca si de a gasi vina, in care sa iertam, sa fim plini de compasiune, sa ascultam de intelepciunea inimii, sa respectam misterul ce ne-a unit, sa nu ne ascundem in spatele analizei psihologice, sa strangem la pieptul nostru pe cel cu inima franta si sa acordam sprijin si aprobare chiar daca intr-un gest de aparare a lovit in noi.
Fiecare om este in esenta pur, foitele de ceapa cu care suntem imbracati credem ca ne protejeaza in sinea noastra, dar de fapt ne intarzie evolutia. Cel care acuza nu va face ca haina celuilat sa fie data jos, candva i-a fost frig de a pus-o pe el. Sa intelegi si sa acorzi siguranta, astfel incat haina sa fie data jos din proprie intiativa e fapta cea mai demna de luat in seama. Pentru asta ai nevoie sa vezi puritatea oamenilor, copilul ce-a fost o data in ei.
De-am reusi sa privim totul prin ochii unor copii. Vrem sa fim liberi - dar cine mai are curajul? Vrem sa fim la fel de plini de adoratie - dar cine mai poseda maiestria? Vrem sa fim la fel de inocenti - dar nu ne mai amintim cum.
Trebuie sa stim cum, priviti-i, avem ce invata de la ei.

Calendarul maias

2009-03-06T11:20:00.000+02:00

Daca-ti doresti sa afli, vei afla, cand vei fi pregatit sa primesti, vei primi.
Ei bine, am reusit sa inteleg calendarul profetic maias, discutat de altfel in ultimul timp.
Pentru mine reprezinta o informatie pretioasa, si sunt foarte, foarte bucuroasa ca am gasit-o.

HAAB, este calendarul maias similar calendarului gregorian, format din aceleasi 365+1/4 zile. Ocupatia principala a maiasilor si in acelasi timp baza alimentatiei lor o constituia agricultura. Calendarul HAAB reprezinta de fapt evidenta contabila a activitatilor lor agricole pe durata unui an, o rotatie a pamantului in jurul soarelui, aceeasi rotatie stand si la baza calendarului Gregorian.

TZOLKIN sau "Numararea zilelor", reprezinta calendarul astrologic maia, format din 260 de zile. Este o imbinare intre intentiile planului divin si aspectele creatiei, intelepciunea. Exista 13 intentii si 20 de aspecte, produsul lor 260, formeaza zilele calendarului.

TUN, este calendarul divin sau profetic maias si are 360 de zile.
Calendarul nu a fost construit in functie de sistemul nostru solar, ci in functie de gradele cercului. In calendarul TUN, exista 7 perioade de lumina (sau zi) si 6 perioade de intuneric (sau noapte). Ziua reprezinta o perioada de iluminare, de crestere a intuitiei. Noaptea este perioada de aplicare a acelei constiinte. Tot ce se constientizeaza ziua, se aplica noaptea.
Prin constiinta intelegand cunostiinta de a fi constient, cunoasterea intuitiva a existentei proprii.
Calendarul profetic este detaliat, incepand de acum 16,4 miliarde de ani pana in 28.Oct.2012, pe structura a noua nivele, noua cicluri ale creatiei. Orice piramida maiasa este structurata pe noua nivele. Cele noua etape ale creatiei sunt: era Celulei, era Mamiferelor, era Familiei, era Tribului, era Culturala, era Nationala, era Constiintei Planetare, era Constiintei Galactice si Constiinta Universala. Toate nivele reprezinta fundatii ale Constiintei.
Fiecare era este compusa din 7 zile si 6 nopti. Durata lor se diminueaza de la 1.26 miliarde ani (masura gregoriana) durata unei zile din prima era, pana la 20 zile durata zilei din era Constiintei Universale.
Cea mai importanta zi a fiecarei ere, este reprezentata de ziua a 5-a. Acum 5 miliarde de ani, in Era Celulei, incepea ziua a 5-a, ziua formarii sistemului nostru solar. La fiecare a 5-a zi avem cea mai mare deschidere a constiintei, fiind numita si ziua soarelui, ziua in care lucrurile se perfectioneaza dramatic de bine.

Era Celulei, a inceput acum 16.4 miliarde de ani si inca continua, cu o durata de 1.26 miliarde ani a unei zile sau nopti maiase. Era Mamiferelor, incepe acum 820 milioane ani, cu o durata de 64.4 milioane ani a zilei maiase. Era Familiei, a inceput acum 41 milioane ani, durata zilei fiind de 3.4 milioane ani. Era Tribului, incepe acum 20 milioane ani. Era Culturala, a inceput acum 120000 de ani, cu durata zilei de 8000 ani.
Era Nationala, din anul 3150 i.e.n, si are ziua maiasa de 397 ani calendaristici. Era Constiintei Planetare, incepe in anul 1755 e.n., cu o durata de 19.7 ani a unei zile maiase. Era Constiintei Galactice, a inceput in 5.ian.1999, cu o durata a zilei maiase de 360 zile gregoriene. Ultima era, a Constiintei Universale, va incepe in 10.Feb.2011 si se va incheia in 28.Oct.2011, cu o durata a zilei maiase de 20 zile.
Erele sunt continute una in cealalta, ziua a 7-a a primei ere va cuprinde intraga era urmatoare.

Durata fiecarei ere se imparte la 13 (7 zile + 6 nopti). Diviziunea timpului in fractiuni mai mici este realizata prin impartirea la 13. Trecerea de la o era la alta se face prin parcurgerea consecutiva a doua zile, ziua a 7-a a erei precedente cuprinde era care incepe, prin urmare ultima zi a unei ere si prima zi a urmatoarei ere sunt alaturate.

Pentru fiecare ciclu al creatiei, exista un cuvant definitoriu, o etapa constientizata in cadrul procesului de creatie. In Era Nationala, a avut loc constientizarea legilor natiunii. A 5-a zi a Erei Nationale, adica anul 4 D.H., moment cand ISUS a spus omenirii "Sunteti cu totii divini". Iar in a 5-a noapte, s-a produs aplicarea proaspetei constientizari, in secolul V avand loc destramarea Imperiului Roman.
Timpurile nasterii noastre, si daca nu a noastre, sigur a parintilor nostri, apartin Erei Planetare, in care a avut loc constientizarea puterii. In ziua a 5-a, anul 1913, a avut loc marele salt cuantic prin Einstein, ca in 1924 Hubble sa descopere universul infinit. Al 2-lea Razboi Mondial, Hiroshima, sunt evenimente ce apartin celei de a 5-a nopti.
Era prezenta, Era Galactica, a venit cu etica, prin urmare incepem sa pretuim si alte lucruri nu numai oamenii. Incepem sa credem in fortele naturii si nu ne mai bazam intr-atat pe puterea noastra.
De fiecare data, o era a disciplinat ceea ce s-a invatat in anterioara, astfel: ETICA (era 8) a atacat AUTORITATEA (era 7), drepturile omului si animalelor, protejarea naturii, cum PUTEREA (era 7) a doborat LEGEA (era 6), prin aparitia corporatiilor care au daramat legile natiei, banul preluand stafeta in momentul respectiv.
Viitoarea era, care incepe pe 10.Feb.2011, va veni cu "cocreatia constiintei". Fiind din ce in ce mai evident, ca noi toti suntem capabili de a fi cocreatori in vietile noastre. Avem abilitatea de a cocrea constient experienta noastra. Era Cocreatiei Universale, va avea o durata de mai putin de 1 an calendaristic, 20*13 = 260 zile.

Ceea ce noi simtim la ora actuala, stresul produs de lipsa timpului, nu se datoreaza accelerarii timpului, ci accelerarii procesului de creatie. Sunt din ce in ce mai multe evenimente, si din ce in ce mai putin timp, urmand sa se accelereze in continuare. Constientizarea din Era Planetara (era in care ne-am nascut) cu durata fiecarei zile maiase de aproximativ 20 de ani, a facut obiectul cercetarilor cunoscute de noi ca "diferenta intre generatii", ceea ce inseamna diferenta intre zi si noapte, intre ce se invata ziua (parintii), si ceea ce se aplica noaptea (copiii).

Acum suntem in ziua a 6-a a Creatiei Galactice - care a inceput pe 13.nov. 2008 si se incheie pe 8.nov.2009. Va urma noaptea a 6-a - intre 8.nov.2009 si 3.nov.2010 - apoi, ziua a 7-a si ultima, care se va incheia in 28.oct.2011.
Ceea ce in Era Planetara se schimba in aproximativ 20 de ani, acum se schimba in 360 de zile, urmand ca ceea ce se intampla acum in 360 de zile sa se desfasoare in 20 de zile. Toate procesele din erele anterioare continua si-n era urmatoare, si noi trebuie sa mergem mai departe. Accelerarea de la o era la alta se multiplica de 20 de ori. In cei trei ani care vor urma, evenimentele ne vor forta sa facem apel la constiinta, la inteligenta personala interioara. Nu vom avea timp sa gandim schimbarea ci va trebui sa actionam conform intuitiei. Nu va fi timp sa gandim o solutie, vom avea timp doar sa actionam.

Calendarul profetic MAIA, nu vorbeste despre masurarea timpului, ne vorbeste despre masurarea si evidentierea "Cursului Creatiei" a scopului si a aspectelor creatiei pentru fiecare zi in parte.
Atunci cand esti constient, constiinta divide creatia de 13 ori (intentiile scopului personal), si-n acel moment creatia se multiplica cu factorul 20 (aspecte creatoare ale planului divin). Cu cat esti mai constient cu atat mai multe oportunitati ai, si cu cat esti mai putin lucid cu atat prejudecatile cresc. Maiasi numesc aceasta schema de centrare in cele patru coordonate: timp, spatiu, scop personal si plan divin "Locul din cer cu 8 diviziuni". Recunoasterea rolului tau in planul divin. Atunci cand simti ca nu faci ceea ce-ti place sa faci, ca nu te simti in largul tau intr-o anumita situatie, inseamna ca nu esti centrat, ca ai deviat de la intersectia celor patru coordonate, aveai altceva mult mai util de facut in acel moment pentru a-ti indeplini rolul tau in procesul creatiei universale.
Indiferent de cat esti de centrat in plan, creatia se va multiplica in directia aleasa. Daca esti centrat, daca constiinta ta este acordata la intuitie, atunci esti in paradis. De aici senzatia ca suntem in stare sa mutam muntii din loc, iar in acel moment multe porti ne sunt deschise. Maiasi stiau datorita calendarului astrologic, de ce si pentru ce s-au nascut, iar in combinatie cu calendarul profetic aveau desfasuratorul planului creatiei, erau de-a dreptul obsedati de notiunea timpului, gonind prin eternitate.
Rolul constiintei este acela de a observa diferentele. Fiind atent la ceea ce simti, receptiv la semne, altfel spus lasandu-te condus de intuitie, vei fi la locul potrivit, la momentul potrivit, intalnind oamenii potriviti, facand ceea ce trebuie.

Doar nu, legea universului ne invata: "La ceea ce esti atent, de aceea devii constient".

Bagheta magica

2009-03-05T17:53:00.000+02:00

Magie, frumos cuvant. Oare de ce ne acapareaza povestile, de ce ne plac fictiunile!
Se spune ca fictiunea reprezinta locul unde putem spune adevarul. Cu toate astea doar spunand "e o fictiune" scapam de judecata celor din preajma noastra, pentru ca sistemul lor de referinta este cu totul altul.
Povestile ne fac cu adevarat fericiti, taramul lor nu este o iluzie, pentru ca noi suntem intr-adevar magici si putem trai magic. Un pestisor care ne indeplineste dorintele, o sirena care traieste cu tine noaptea iar ziua te lasa sa-ti indeplinesti indatoririle privind subzistenta, o bagheta magica cu care transformi situatiile nefavorabile in favorabile, cu care deschizi porti inchise, vrajitori cu potiuni miraculoase. Toate fiintele sunt pure doar unele bantuite, dar magnifica zana, prin bunatate, iubire, reuseste sa purifice totul. Fascinatia tinuturilor luminoase si pline de caldura, tinuturi mirifice. Frumusetea, puterea, stralucirea zanelor. Am facut apel la toate acestea dar poate nu ne-am recunoscut noua insine, cand vom fi sinceri cu noi vom sti sa traim miraculos.
Sunt o zana si vreau sa traiesc povestea, iar primul lucru de care are nevoie un mistic sunt instrumentele sale. Calea mistica este un drum de transformare personala, in timp ce scopul calatoriei este de a redeveni noi insine, putem realiza acest lucru doar renuntand la ceea ce nu suntem.
M-am linistit contempland un taram de vis, si-am obtinut pacea mintii facand apel la bagheta. Bagheta este un mijloc de detinere a puterii nu doar pentru vrajitori, ci si pentru noi. Bagheta este in esenta un principiu, o intentie, un gand concentrat. Atunci cand gandul este rau, creeaza raul, iar cand este plin de iubire creeaza ocazii miraculoase de progres. Bagheta magica este puterea care emana din minte atunci cand aceasta este in legatura cu inima.
Padurea intunecata este reprezentata tot de psihicul nostru, si va trebui strabatuta pentru a ajunge la castelul mult dorit. Atunci cand esti suparat, totul in jur are aceeasi culoare, toate in jurul nostru au o caldura constanta. Reusim sa fim concectati doar atunci cand suntem constienti. Doar starea constienta te face sa numeri stelele de pe cer, sa observi nervurile unei frunze, sa alegi. Alegi o directie, apoi un sens si consideri totul o provocare, viata devine din ce in ce mai interesanta si vie. Si astfel experienta launtrica, afecteaza lumea noastra exterioara, prin alegerile noastre.
Vorbesc de poveste si de luciditate, a trai magic nu inseamna a nu fi cu piciorele pe pamant ci din contra. Valurile vietii, se simt altfel daca in acel moment te afli intr-o barcuta sau pe o insula. Si nu te poti afla pe o insula, decat atunci cand te simti in siguranta, siguranta aceasta este data de tot ce e prezent in viata noastra si nu este efemer. Indiferent de ceea ce se intampla pe mare, adica in lumea materiala, cunoasterea si constiinta noastra raman stabile, precum insula. Sentimente fara cunoastere nu inseamna mare lucru, cum evident nu poti ajunge pe insula fara sa parcurgi drumul cu barcuta.
Trebuie depasit si mitul neutralitatii, pentru ca de fapt nu exista gand neutru, toate gandurile conduc spre dragoste sau spre lipsa ei. Cel care nu este dedicat iubirii cade prada notiunii opuse, deschizand usa fricii la fel de sigur ca cineva care intampina constient acea frica.
Tot ceea ce intalnim pe parcursul zilei poate fi abordat cu iubire. Fiecare moment ne indeamna sa ne ridicam la cele mai inalte capacitati: sa alegem taria in locul slabiciunii, iertarea in locul dezaprobarii, credinta in locul indoielii si iubirea in locul fricii.
Sa spuna cineva ca nu detinem tainele magiei, ca nu avem bagheta magica.

Isis si Osiris

2009-03-05T00:52:00.000+02:00

Zeii si zeitele sunt vii in fiecare dintre noi in aceeasi masura in care si noi suntem vii in ei.
O frumoasa poveste de dragoste, venita din Egiptul antic, iubirea dintre zeita Isis si fratele ei Osiris. Atunci cand fratele lor Set, l-a ucis pe Osiris din gelozie, Isis s-a folosit de forta sa deosebita, de forta iubirii divine, pentru a-l readuce pe Osiris inapoi la viata. Aceasta este puterea inerenta iubirii, aceea de a trezi fiinta iubita din starea de moarte fizica. Din dragostea dintre cei doi, s-a nascut un fiu, Horus. Set, s-a maniat rau, si a decis sa-l omoare din nou pe Osiris, dar de data aceasta corpul a fost taiat in bucati si imprastiat in tot tinutul, astfel incat Isis sa nu mai aiba cum sa-l invie. Ingrijorata de faptul ca Set i-ar fi putut omori pe amandoi, Isis hotareste sa se desparta de fiul ei, cautand o mama care sa aiba grija de el. Cum nu oricine putea alapta copilul sfant, ci doar o zeita, Isis se duce la zeita Hathor lasandu-i pruncul sa-l creasca ca si pe propriul ei copil.
Cand Horus a devenit barbat, s-a petrecut un lucru interesant. El nu s-a despartit de Hathor, nu a plecat sa-si caute o alta sotie. Mai degraba, Hathor insasi s-a transformat, dupa ce i-a fost mama, acum i-a devenit sotie. Ea era femeie pretuita pentru diverse laturi ale fiintei ei. Zeita si-a pastrat multiplele ei fatete, de la cea materna, la cea erotica, pana la cea divina. Asta este forta zeitei Hathor, in deplina ei glorie feminina. Sexul, misticul si maternitatea formeaza o trinitate feminina. Puterea de a completa diversele aspecte feminine si nu de a le opune: desexualizare pentru a deveni o mama buna, sau neglijarea laturii materne pentru a ramane o frumusete. Separarea aspectelor esentiale ale umanitatii nostre reprezinta de fapt sinele nostru cazut.
Isis, Osiris, Horus si Set sunt parti din noi, aspectul feminin este reprezentat de Isis, trimitand un suflu de iubire in jumatatea ucisa, Osiris, aspectul masculin, nobil si viteaz, dar sfasiat de atacurile unei lumi pline de invidie. Ego-ul bazat pe frica din noi este Set, hotarat sa distruga experienta iubirii puternice. Cel mai inalt potential din noi, este reprezentat de Horus, decis sa revendice identitatea divina a omenirii, ii revine rolul de a-l intregi pe tatal sau, de a aduna la loc bucatelele piedute si sfasiate ale sinelui nostru. In fiecare etapa a vietii sale exista o femeie care-l sprijina si-l hraneste, in timp ce el nu-si face nici o problema din a permite ca o singura femeie sa joace toate rolurile.
Zeita reapare ca sa invie sufletul pierdut al constiintei actuale, povestea de dragoste este unul din pantecele ei, la fel cum a sufla viata in iubitul distrus este specialitatea ei.
Exista un dans etern al iubirii, in fiecare colt din aceasta lume, in care Osiris doreste cu ardoare sa primeasca o noua viata, iar Isis doreste cu ardoare sa o daruiasca.
Povestea de dragoste sacra este o chemare a sufletului, o oferta de viata, in ciuda a tot si a toate. Ea nu este nici mai mult si nici mai putin, o misiune incredintata noua de catre Dumnezeu. "Am ales pe cineva care sa te vindece si ti-am ales pe cineva pe care sa-l vindeci tu. Intra in templu si arata-ti ranile. Nu te teme. Spiritul meu va va vindeca pe amandoi. Impreuna veti primi o viata noua".

e o alegere

2009-02-10T17:51:00.000+02:00

Uita de logica.
Uita de ratiune.
Deschide-ti inima si urmeaz-o.